Splendoarea Arhitecturii pe înțelesul tuturor

În general sunt câteva domenii de studiu pe care o bună parte din studenți, pur și simplu, le evită. Arhitectura este una din ele. O greșeală , de multe ori regretabilă, pe care o fac unii, inițial, este incapacitatea de a înțelege complexitatea acestui domeniu. Având o previziune restrânsă și parțială asupra ceea ce urmează, mulți renunță din primele luni.
Poți deveni un arhitect în adevăratul sens al cuvântului doar atunci când ești puternic motivat și ai o dorință arzătoare să înveți, să lucrezi, să te inspiri și să progresezi. Acest lucru este valabil pentru toate specialitățile, nu doar pentru arhitectură.  
Arhitectura, însă, este un domeniu ce te izolează în mare parte de orice activitate socială, întru-cât este un mare consumator de timp. Dacă ești interesat de acest domeniu, atunci trebuie să fii pregătit pentru compromisuri, altfel nu te vei putea concentra asupra lucrului iar toate acțiunile vor avea ca efect rezultate nesatisfăcătoare. Cei care sunt într-adevăr devotați arhitecturii își imaginează domeniul ca o artă. Unii consideră că nu există atât de multe posibilități pentru o asemenea profesie.  Astfel de bănuieli dispar odată cu posibilitatea proiectării unei clădiri sau cu renovarea acesteia.

În linii mari arhitectura este un domeniu foarte important și necesită a fi studiat de persoane determinate și interesate. 
Arhitectura este cea mai veche sferă care a fost studiată vreodată. Procesul de proiectare a unei structuri cu un anumit scop are tangență directă cu arhitectura. Pare a fi simplu dar nu este deloc ușor să oferi oricărei structuri o funcționalitate. Nici chiar o minte creativă nu ar fi în stare s-o facă. În acest scop sunt instruiți oameni, cărora li se atribuie constant și periodic abilități necesare în domeniul arhitecturii. Persoanele care sunt familiarizate cu acest domeniu tind să perceapă arhitectură ca o artă funcțională. 

Arta, de obicei, este tot ce poate fi desenat pe o foaie de hârtie. Implementarea artei în mediul fizic tridimensional ar însemna însuflețirea desenului și apariția efectului de mândrie proprie. Partea care te aduce cu picioarele pe pământ a acestei faze este complexitatea eventualelor calcule și erorile care ar putea surveni. Scopul de bază al unui arhitect este să creeze structuri rezistente ce au un scop bine determinat, integrându-se estetic în anturaj și având un aspect cât mai plăcut.

Când analizezi cea mai înaltă clădire din lume, Burj Khalifa din Dubai, Emiratele Arabe Unite, observi grandoarea și esteticul clădirii. Însă, probabil, nu cunoști adevăratul motiv al design-ului. Odată ce clădirea este înaltă, ea trebuie să reziste curenților puternici de aer la cotele cele mai înalte. Dacă design-ul ar fi fost unul nerațional cu forme necorespunzătoare,  clădirea, în timp s-ar fi surpat. Taipei 101 din Taiwan este o altă construcție înaltă, care de asemenea este supusă vântului puternic. O altă clădire impunătoare ca înălțime este World Finance Center din Shanghai. Clădirile enumerate sunt exemple reprezentative pentru a înțelege adevărata artă arhitectonică și soluțiile ei structurale. 

Pe lângă partea cu creația și design-ul, un arhitect trebuie să dețină și cunoștințe despre materialele de construcție. Majoritatea, de obicei, cred că inginerii constructori sunt în totalitate responsabili pentru asta. Cu toate acestea, deciziile finale sunt luate împreună cu arhitectul. În linii generale, arhitectul își cunoaște proiectul, și tot el trebuie să știe ce materiale ar fi mai bune pentru edificarea construcției, pentru a oferi rezistență, estetic și cost minim de realizare. Utilizând betonul și cărămida pentru construcții, acestea oferă durabilitate, însă pentru clădirile înalte rezistența nu e singurul factor ce necesită a fi luat în calcul. 
Astfel, arhitectura reprezintă un domeniu al responsabilității, care prin studierea amănunțită și dedicarea timpului acestui domeniu, pot  rezulta opere de artă durabile și demne de admirat.